Biblia – Cateva citate care nu se citesc in biserica (III)

Numeri 22:20-22 Când Dumnezeu l-a trimis pe Balaam apoi a uitat că l-a trimis si s-a supărat că de ce s-a dus.
Dumnezeu a venit la Balaam în timpul nopţii, şi i-a zis: “Fiindcă oamenii aceştia au venit să te cheme, scoală-te, şi du-te cu ei; dar să faci numai ce-ţi voi spune.”
Balaam s-a sculat dimineaţa, a pus şaua pe măgăriţă, şi a plecat cu căpeteniile lui Moab.
Dumnezeu S-a aprins de mânie, pentru că plecase. Şi Îngerul Domnului S-a aşezat în drum, ca să i se împotrivească. Balaam era călare pe măgăriţa lui, şi cei doi slujitori ai lui erau cu el.

Numeri 31:8 Cand Dumnezeu uită de omul lui, Balaam, şi el e omorât ca oricare altul de către israeliţi
Împreună cu toţi ceilalţi, au omorât şi pe împăraţii Madianului: Evi, Rechem, Ţur, Hur şi Reba, cei cinci împăraţi ai Madianului; au ucis cu sabia şi pe Balaam, fiul lui Beor

Numeri 25:6-9 Nu e bine să te încurci cu alte neamuri
Şi iată că un bărbat dintre copiii lui Israel a venit şi a adus la fraţii lui pe o Madianită, sub ochii lui Moise şi sub ochii întregii adunări a copiilor lui Israel, pe când plângeau la uşa cortului întâlnirii.
La vederea acestui lucru, Fineas, fiul lui Eleazar, fiul preotului Aaron, s-a sculat din mijlocul adunării, şi a luat o suliţă în mână.
S-a luat după omul acela din Israel până în cortul lui, i-a străpuns prin pântece pe amândoi: atât pe bărbatul acela din Israel, cât şi pe femeia aceea. Şi a încetat astfel urgia care izbucnise printre copiii lui Israel.
Douăzeci şi patru de mii au murit loviţi de urgia aceea.

Numeri 31:14-18 Moise pare a fi un psihopat insetat de sânge, sau poate aşa era normalitatea atunci.
Şi Moise s-a mâniat pe căpeteniile oştirii, pe căpeteniile peste o mie şi pe căpeteniile peste o sută, care se întorceau de la război.
El le-a zis: “Cum? Aţi lăsat cu viaţă pe toate femeile?
Iată, ele sunt acelea care, după cuvântul lui Balaam, au târât pe copiii lui Israel să păcătuiască împotriva Domnului, în fapta lui Peor; şi atunci a izbucnit urgia în adunarea Domnului.
Acum, dar, omorâţi pe orice prunc de parte bărbătească, şi omorâţi pe orice femeie care a cunoscut pe un bărbat culcându-se cu el;
dar lăsaţi cu viaţă pentru voi toţi pruncii de parte femeiască şi pe toate fetele care n-au cunoscut împreunarea cu un bărbat.
Numeri 31:32-35
Prada de război, rămasă din jaful celor ce făcuseră parte din oaste, era de şase sute şaptezeci şi cinci de mii de oi,
şaptezeci şi două de mii de boi,
şaizeci şi una de mii de măgari,
şi treizeci şi două de mii de suflete, adică femei care nu cunoscuseră împreunarea cu un bărbat.

Iosua 6:20-21 Fără milă.
Poporul a scos strigăte, şi preoţii au sunat din trâmbiţe. Când a auzit poporul sunetul trâmbiţei, a strigat tare, şi zidul s-a prăbuşit; poporul s-a suit în cetate, fiecare drept înainte. Au pus mâna pe cetate,
şi au nimicit-o cu desăvârşire, trecând prin ascuţişul sabiei tot ce era în cetate, bărbaţi şi femei, copii şi bătrâni, până la boi, oi şi măgari.

Iosua 8:24-25 Fără milă.
După ce a isprăvit Israel de ucis pe toţi locuitorii din Ai, în câmp şi în pustie, unde îi urmăriseră ei, şi după ce toţi au fost trecuţi în totul prin ascuţişul sabiei, tot Israelul s-a întors la Ai şi a trecut cetatea prin ascuţişul sabiei.
În totul au fost douăsprezece mii de inşi ucişi în ziua aceea, bărbaţi şi femei, toţi oameni din Ai.

Iosua 11:19-20 Intriga.
N-a rămas nici o cetate, care să fi făcut pace cu copiii lui Israel, afară de Heviţi, care locuiau în Gabaon; pe toate le-au luat prin luptă.
Căci Domnul a îngăduit ca popoarele acelea să-şi împietrească inima şi să lupte împotriva lui Israel, pentru ca Israel să le nimicească cu desăvârşire, fără să aibă milă de ele, şi să le nimicească, după cum poruncise lui Moise Domnul.

Judecatorii 12:5-6 Alte exemple demne de urmat.
Galaadiţii au pus mâna pe vadurile Iordanului dinspre Efraim. Şi când unul din fugarii lui Efraim, zicea: “Lasă-mă să trec!” bărbaţii Galaadului îl întrebau: “Eşti Efraimit?” Dacă răspundea: “Nu”,
atunci îi ziceau: “Ei bine, zi Şibolet.” Şi el zicea: “Sibolet”, căci nu putea să-l spună bine. Atunci bărbaţii Galaadului îl apucau, şi-l înjunghiau lângă vadurile Iordanului. Astfel au pierit în vremea aceea patruzeci şi două de mii de bărbaţi din Efraim.

Judecatorii 14:17-20 Samson – un tip cu spate lat şi minte îngustă
Ea a plâns lângă el tot timpul celor şapte zile cât a ţinut ospăţul; şi în ziua a şaptea, i-a dezlegat-o, căci îl necăjea. Şi ea a dat copiilor poporului ei dezlegarea ghicitorii.
Oamenii din cetate au zis lui Samson în ziua a şaptea, înainte de apusul soarelui: “Ce este mai dulce decât mierea, şi ce este mai tare decât leul? Şi el le-a zis: ,Dacă n-aţi fi arat cu juncana mea, Nu mi-aţi fi dezlegat ghicitoarea”.
Duhul Domnului a venit peste el, şi s-a pogorât la Ascalon. Acolo a ucis treizeci de oameni, le-a luat hainele şi a dat hainele de schimb celor ce dezlegaseră ghicitoarea. Era aprins de mânie, şi s-a suit la casa tatălui său.
Nevasta sa a fost dată unuia din tovarăşii lui, cu care era prieten el.

Judecatorii 19:20-29 Asta chiar m-a şocat. Cum să laşi aşa ceva în “Cartea cea bună”!?! Plus că deja mai există o istorioară identică (Geneza 19:1-8)
Bătrânul a zis: “Pacea să fie cu tine! Toate nevoile tale le iau asupra mea, numai să nu rămâi în piaţă peste noapte.”
L-a dus în casa lui, şi a dat nutreţ măgarilor. Călătorii şi-au spălat picioarele; apoi au mâncat şi au băut.
Pe când se înveseleau ei, iată că oamenii din cetate, nişte fii ai lui Belial, oameni stricaţi, au înconjurat casa, au bătut la poartă, şi au zis bătrânului, stăpânul casei: “Scoate pe omul acela care a intrat la tine, ca să ne împreunăm cu el.”
Stăpânul casei a ieşit la ei, şi le-a zis: “Nu, fraţilor, vă rog să nu faceţi un lucru aşa de rău; fiindcă omul acesta a intrat în casa mea, nu săvârşiţi mişelia aceasta.
Iată că am o fată fecioară, şi omul acesta are o ţiitoare; vi le voi aduce afară: necinstiţi-le, şi faceţi-le ce vă va plăcea. Dar nu săvârşiţi cu omul acesta o faptă aşa de nelegiuită”.
Oamenii aceia n-au vrut să-l asculte. Atunci omul şi-a luat ţiitoarea, şi le-a adus-o afară. Ei s-au împreunat cu ea, şi şi-au bătut joc de ea toată noaptea până dimineaţa: şi i-au dat drumul când se lumina de ziuă.
Către ziuă, femeia aceasta a venit şi a căzut la uşa casei omului la care era bărbatul ei, şi a rămas acolo până la ziuă.
Şi dimineaţa, bărbatul ei s-a sculat, a deschis uşa casei, şi a ieşit ca să-şi urmeze drumul mai departe. Dar iată că femeia, ţiitoarea lui, era întinsă la uşa casei, cu mâinile pe prag.
El i-a zis: “Scoală-te, şi haidem să mergem!” Ea n-a răspuns. Atunci bărbatul a pus-o pe măgar, şi a plecat acasă.
Când a ajuns acasă, a luat un cuţit, a apucat pe ţiitoarea lui, şi a tăiat-o mădular cu mădular în douăsprezece bucăţi, pe care le-a trimis în tot ţinutul lui Israel.


1 Samuel 18:25-27 Israeliţii au ce au cu puţulicile celorlalţi

Saul a zis: “Aşa să vorbiţi lui David: ,Împăratul nu cere nici o zestre; ci doreşte o sută de prepuţuri de ale Filistenilor, ca să-şi răzbune pe vrăjmaşii lui.” Saul avea de gând să facă pe David să cadă în mâinile Filistenilor.
Slujitorii lui Saul au spus aceste cuvinte lui David, şi David a primit ce i se ceruse, pentru ca să fie ginerele împăratului. Înainte de vremea hotărâtă,
David s-a sculat, a plecat cu oamenii lui, şi a ucis două sute de oameni dintre Filisteni; le-a adus prepuţurile, şi a dat împăratului numărul întreg, ca să fie ginerele împăratului. Atunci Saul i-a dat de nevastă pe fiica sa Mical.

1 Samuel 31:4; 2 Samuel 1:6-10 Samuel se contrazice referitor la moartea lui Saul.
Saul a zis atunci celui ce-i ducea armele: “Scoate-ţi sabia, şi străpunge-mă, ca nu cumva aceşti netăiaţi împrejur să vină să mă străpungă şi să-şi bată joc de mine.” Cel ce-i ducea armele n-a voit, căci îi era teamă. Şi Saul şi-a luat sabia, şi s-a aruncat în ea.

Şi tânărul care-i aducea aceste veşti, a răspuns: “Am venit din întâmplare pe muntele Ghilboa; şi Saul sta rezemat în suliţa lui, şi carele şi călăreţii erau aproape să-l ajungă.
Întorcându-se, m-a văzut şi m-a chemat. Eu am zis: ,Iată-mă!’
Şi el mi-a zis: ,Cine eşti?’ I-am răspuns: ,Eu sunt Amalecit.’
Şi a zis: ,Apropie-te dar, şi omoară-mă; căci m-a apucat ameţeala, măcar că sunt încă plin de viaţă.’
M-am apropiat de el, şi l-am omorât, ştiind bine că n-avea să mai rămână cu viaţă în urma înfrângerii. Am luat cununa împărătească de pe capul lui şi brăţara pe care o avea la braţ, şi le-am adus aici domnului meu.”

2 Samuel 6:6-7 Fatal Error.
Când au ajuns la aria lui Nacon, Uza a întins mâna spre chivotul lui Dumnezeu şi l-a apucat, pentru că erau să-l răstoarne boii.
Domnul S-a aprins de mânie împotriva lui Uza, şi Dumnezeu l-a lovit pe loc pentru păcatul lui, şi a murit acolo lângă chivotul lui Dumnezeu.

2 Samuel 13:31 Pe lângă tăiatul de prepuţuri, israeliţii simţeau din când în când impulsul irezistibil de a-şi sfâşia hainele.
Împăratul s-a sculat, şi-a rupt hainele, şi s-a culcat pe pământ, şi toţi slujitorii lui stăteau acolo cu hainele sfâşiate.

2 Samuel 24:9-16 Decât altele, mai bine pedeapsa binevoitoare a Domnului – 70000 de oameni. Şi asta pentru un recensământ.
Ioab a dat împăratului numărul poporului: erau în Israel opt sute de mii de oameni de război care scoteau sabia, şi în Iuda cinci sute de mii de oameni.
David a simţit cum îi bătea inima, după ce făcuse numărătoarea poporului. Şi a zis Domnului: “Am săvârşit un mare păcat, făcând lucrul acesta! Acum, Doamne, binevoieşte şi iartă nelegiuirea robului Tău, căci am lucrat în totul ca un nebun!”
A doua zi, când s-a sculat David, cuvântul Domnului a vorbit astfel proorocului Gad, văzătorul lui David:
“Du-te şi spune lui David: ,Aşa vorbeşte Domnul: ,Îţi pun înainte trei nenorociri; alege una din ele, şi te voi lovi cu ea.”
Gad s-a dus la David, şi i-a făcut cunoscut lucrul acesta, zicând: “Vrei şapte ani de foamete în ţara ta, sau să fugi trei luni dinaintea vrăjmaşilor tăi, care te vor urmări, sau să bântuie ciuma trei zile în ţară? Acum alege, şi vezi ce trebuie să răspund Celui ce mă trimite.”
David a răspuns lui Gad: “Sunt într-o mare strâmtoare! Oh! mai bine să cădem în mâinile Domnului, căci îndurările Lui sunt nemărginite; dar să nu cad în mâinile oamenilor!”
Domnul a trimis ciuma în Israel, de dimineaţă până la vremea hotărâtă. Şi, din Dan până la Beer-Şeba, au murit şaptezeci de mii de oameni din popor.
Pe când îngerul întindea mâna peste Ierusalim ca să-l nimicească, Domnul S-a căit de răul acela, şi a zis îngerului care ucidea poporul: “Destul! Trage-ţi mâna acum.” Îngerul Domnului era lângă aria lui Aravna, Iebusitul.

1 Imparati 4:22-23 Solomon era un mâncău
În fiecare zi Solomon mânca: treizeci de cori de floare de făină, şi şaizeci de cori de altă făină,
zece boi graşi, douăzeci de boi de păscut, şi o sută de oi, afară de cerbi, căprioare, ciute şi păsări îngrăşate.

1 Imparati 11:1-3 Cât pe ce să-i acord titlul de cel mai meseriaş personaj din Biblie lui Solomon. Spre diferenţă de Iacov însă, Solomon a avut privilegii regale.
Împăratul Solomon a iubit multe femei străine, afară de fata lui Faraon; Moabite, Amonite, Edomite, Sidoniene, Hetite,
care făceau parte din neamurile despre care Domnul zisese copiilor lui Israel: “Să nu intraţi la ele, şi nici ele să nu intre la voi; căci v-ar întoarce negreşit inimile înspre dumnezeii lor.” De aceste neamuri s-a alipit Solomon, târât de iubire.
A avut de neveste şapte sute de crăiese împărăteşti şi trei sute de ţiitoare; şi nevestele i-au abătut inima.

1 Imparati 18:25-27 Ilie era simpatic, printre puţinii cu simţul umorului.
Ilie a zis proorocilor lui Baal: “Alegeţi-vă un junc din cei doi, pregătiţi-l voi întâi, căci sunteţi mai mulţi, şi chemaţi numele dumnezeului vostru; dar să nu puneţi foc.”
Ei au luat juncul pe care li l-au dat, şi l-au pregătit. Şi au chemat numele lui Baal, de dimineaţă până la amiază, zicând: “Baale, auzi-ne!” Dar nu s-a auzit nici glas, nici răspuns. Şi săreau împrejurul altarului pe care-l făcuseră.
La amiază, Ilie şi-a bătut joc de ei, şi a zis: “Strigaţi tare, fiindcă este dumnezeu; se gândeşte la ceva, sau are treabă, sau este în călătorie, sau poate că doarme, şi se va trezi.”